In sfarsit, primesc pe e-mail  , in calitate de jurat in finala blogwars , cele doua articole din care sunt aproape obligat sa aleg pe cel mai bun. Pana acum a mai mers cum a mai mers, aveam de unde,, alege,,. Dar ce te faci cand ai de ales din doua articole, la fel de bune si inedite, scrise cu cea mai mare ravna si parca simtind aroma succesului.

Deodata ,parca inteleg toti juratii  din emisiunile de divertisment, care se confrunta si se chinuie sa aleaga ineditul, noul,abordarile inteligente . Si aici ma refer la cei de la Romanii au talent, Master Chef, Vocea Romaniei, etc.

Sa nu-mi spuna mie cineva ca este usor , inchizi ochii, dai un vot si gata , ti-ai batut joc de toata lumea. Nu vreau sa gresesc si sincer mai iau la citit cele doua articole.Atat de bine sunt scrise incat incerc sa caut prin excludere : calitate , greseli de exprimare, lungime articol. Dar nu, nu au nici o relevanta aceste idei.

Gabriel Ursan ma impresioneaza destul de mult cu articolul sau, atat prin subiectul temei, cat si prin transpunerea unui fapt si scene de viata in care ne regasim cred, toti cei care ne trezim fara sa vrem in fata calculatorului, ignorand fara sa vrem cateodata dorintele celor de langa noi.

Iulia , il completeaza cu succes pe Al Mitru, mai adaugand la volumele sale din Legendele Olimpului  inca un zeu printr-o istorisire demna de invidiat de catre ,, Ai nostri tineri,,. Ma incanta  ( si aici vorbesc de impresia mea personala) cu o macheta parodiata a lui Assus Taichi si care imi place foarte mult, tinand cont de spusele ei ca s-a chinuit putin si e creatie proprie.

Da, asta inseamna sa stii sa scrii, sa te incadrezi in subiect si sa demonstrezi ca poti razbate pana la sfarsit. Si daca nu reusesti sa castigi, va trebui sa reusesti sa stii sa pierzi, asa cum altii nu au ajuns sau nu au stiut sa o faca. Vor veni si alte confruntari, cu toate ca zi de zi invatam din confruntari, ne trezim , traim si adormim cateodata cu gandul la un razboi pierdut.  Oricum, ideea este ca se pierde doar o batalie, nu tot razboiul…

In sfarsit, Votul meu final merge catre Gabriel Ursan si articolul sau, care , sa nu gresesc, dar mi se pare putin mai elaborat si intuitiv, practic, o lectie de viata, atat  la serviciu cat si acasa.

Dupa cum am mai spus , cred ca am votat corect si imi asum responsabilitatea pentru aceasta… Succes in continuare BlogWars !